Nomenclatorul Tehnic Cadastral Complet

Punct de triangulație din RGN ordinul I, II, III sau IV. Materializat prin bornă din beton cu miez de piatră sau marcă metalică.

Stație fixă GNSS continuu operativă, punct de sprijin pentru determinări diferențiale RTK în sistem Stereo 70.

Punct trigonometric amplasat pe turle de biserici, coșuri industriale de fum sau castele de apă.

Punct determinat topografic pentru ridicarea planimetrică a detaliilor. Materializat prin țăruș metalic, cui geodezic în asfalt sau bulon.

Bornă de beton îngropată la adâncime de îngheț, folosită pentru determinarea cotelor absolute în Sistemul Marea Neagră 1975.

Bulon sau disc metalic încastrat în soclul clădirilor monumentale stabile cu cota absolută gravată.

Pătrat cu cruce interioară. Bornă din beton armat (tip ANCPI) fixată pe limite de UAT, tarlale sau proprietăți verificate.

Punct caracteristic de frângere a limitei de proprietate marcat prin țăruș de lemn, armătură metalică sau nematerializat.

Linie continuă neagră (0.35 mm). Reprezintă conturul perimetral exterior închis al unui imobil înregistrat cadastral.

Linie discontinuă subțire (0.18 mm) în interiorul imobilului pentru delimitarea parcelei de arabil de curtea cu construcții.

Hotarul dintre două comune, orașe sau municipii învecinate, delimitat de comisia județeană de delimitare.

Conturul perimetrului construibil aprobat prin Planul Urbanistic General (PUG), separând intravilanul de extravilan.

Perimetru cu regim juridic special, instituit de Ministerul Culturii sau Mediului, cu interdicții temporare de construire.

Împrejmuire ușoară metalică pe stâlpi metalici sau din beton fără fundare continuă.

Împrejmuire rigidă continuă din cărămidă, piatră sau panouri de beton pe fundație continuă.

Împrejmuire tradițională din elemente lemnoase montate vertical pe rigle orizontale.

Împrejmuire agricolă sau pe pășuni montată pe țăruși din lemn sau stâlpi de beton.

Aliniament dens de arbuști sau vegetație decorativă utilizat ca demarcație fizică a incintei.

Gol de acces carosabil sau pietonal amenajat în frontul împrejmuirii.

Linia mediană geometrică a carosabilului drumurilor județene, naționale sau a străzilor.

Limita părții carosabile amenajate cu îmbrăcăminte asfaltică sau beton rutier.

Drum neamenajat, creat prin circulație repetată direct pe sol natural (drum de tarla sau forestier).

Traseu îngust pietonal nemotorizat în zone montane sau extravilane.

Terasament de cale ferată cu ecartament standard național și linie simplă.

Terasament feroviar cu sensuri duble și rețea de contact suspendată.

Cale ferată cu ecartament sub 1435 mm utilizată pentru exploatări miniere, cariere sau transport bușteni.

Trecere carosabilă peste un curs de apă, vale adâncă sau cale ferată, cu indicarea lungimii și lățimii.

Tub din beton precomprimat sub terasamentul drumului pentru scurgerea apei din șanțuri.

Construcție inginerească de susținere a terenului în rambleu sau debleu pentru prevenirea alunecărilor de teren.

Rețea principală sau secundară de distribuție a apei potabile (culoare albastră).

Rețea gravitațională sau sub presiune pentru colectarea apelor uzate (culoare maro sau neagră).

Conductă îngropată de transport și distribuție gaze naturale (presiune joasă/medie/înaltă, culoare galbenă).

Linie electrică subterană protejată în tub de protecție sau îngropată direct în pat de nisip (culoare roșie).

Traseu de conducte tur-retur izolate termic pentru încălzire urbană centralizată.

Canalizație subterană multitubulară de comunicații electronice și transmisii de date.

Cămin circular sau pătrat cu capac carosabil/necarosabil din fontă pentru inspecția rețelelor subterane.

Receptor montat la rigola străzii pentru preluarea apelor meteorice.

Stâlp din beton armat sau metalic pe traseul unei linii electrice aeriene (JT, MT sau IT).

Stâlp terminal sau de colț asigurat cu cablu de ancorare fixat în sol.

Dispozitiv de racordare a autospecialelor de pompieri racordat la rețeaua publică de apă.

Post de transformare 20kV / 0.4kV aerian pe stâlp sau în anvelopă de beton la sol.

Incintă protejată destinată reducerii și contorizării presiunii gazului metan.

Hașură de linii paralele descrescătoare orientate pe direcția pantei, indicând diferența bruscă de nivel.

Linie maro continuă ce unește puncte cu aceeași cotă altimetrică (echidistanță 0.5m, 1m sau 2.5m).

Curbă de nivel îngroșată la fiecare a 5-a cotă, cu valoarea altitudinii inscripționată orientat spre amonte.

Punct discret pe plan ce indică altitudinea absolută a solului determinată prin nivelment.

Albie minoră cu indicarea lățimii și a săgeții sensului de curgere a apei.

Punct de captare apă din pânza freatică cu menționarea adâncimii și a tipului (tubată/forată).

Punct de ieșire la suprafață a apei subterane.

Copac foios de talie mare ridicat ca reper planimetric distinct pe parcelă.

Rășinos (brad, pin, molid) marcat ca element individual de vegetație.

Marginea coronamentului pădurilor cu indicarea compoziției speciei dominante (fag, stejar etc.).

Zonă compactă acoperită cu vegetație arbustivă spontană.

Terenuri arabile cultivate cu cereale, leguminoase boabe, plante industriale și furajere.

Teren arabil ocupat de spații protejate: sere din sticlă, solarii acoperite cu folie, răsadnițe.

Teren arabil cultivat intensiv cu legume în câmp deschis cu posibilități de irigare.

Plantații perene de căpșuni și arbuști de căpșunării amenajate pe terenuri arabile.

Terenuri agricole amenajate hidrotehnic în parcele îndiguite pentru cultura orezului.

Terenuri înierbate natural cu vegetație spontană bună, fără mărăcinișuri sau pietre.

Pășuni cu arbori răzleți unde gradul de acoperire al coronamentului este sub 20%.

Pășuni invadate parțial de vegetație arbustivă spontană ce diminuează capacitatea de pășunat.

Pășuni cu exces periodic sau permanent de apă subterană și floră specifică zonelor umede.

Goluri alpine situate peste limita superioară a pădurii, folosite pentru pășunat sezonier.

Terenuri înierbate naturale destinate cositului regulat pentru obținerea de furaje uscate.

Fânețe naturale presărate cu arbori izolați fără a constitui masiv forestier.

Fânețe cu pâlcuri de mărăcinișuri și tufe ce necesită lucrări de curățare.

Fânețe situate în lunci joase cu vegetație hidrofilă (rogoz, papură).

Plantații viticole cu soiuri europene superioare pentru struguri de masă și de vin.

Plantații viticole cu soiuri hibride rezistente fără altoire.

Terenuri destinate producerii de butași altoiți și portaltoi viticoli.

Terenuri amenajate pe spalieri înalți destinate exclusiv culturii hameiului.

Plantații pomicole tradiționale cu densitate redusă de pomi (meri, peri, pruni, cireși).

Plantații moderne cu coroană dirijată pe spalieri și sisteme de irigare prin picurare.

Culturi de cătină, afini, zmeură, mure, coacăze și pepiniere de puieți fructiferi.

Plantații pomicole perene specializate de nuc, alun, migdal sau castan comestibil.

Suprafețe compacte de pădure de peste 0.25 ha acoperite cu vegetație forestieră.

Fâșii înguste de pădure plantate pentru protecția culturilor, căilor de comunicație și localităților.

Formațiuni lemnoase pitice din zona montană superioară (jnepăn, jneapăn, smirdar).

Terenuri din ocoale silvice amenajate pentru producerea de puieți forestieri.

Goluri în masivul forestier și tăieri rase destinate regenerării silvice.

Terenuri ocupate de cantoane silvice, platforme primare de încărcare și drumuri auto forestiere.

Albii minore ale cursurilor naturale de apă până la linia de mal superior.

Acumulări naturale permanente de apă de origine glaciară, vulcanică sau de luncă.

Lacuri artificiale create prin îndiguiri sau baraje pentru hidroenergie și retenție.

Bazine acvatice amenajate și utilizate pentru acvacultură și piscicultură.

Canale deschise artificiale amenajate pentru aducțiunea apei sau drenarea solurilor.

Terenuri permanent îmbibate cu apă, acoperite cu vegetație de turbărie sau mușchi.

Zone umede întinse compacte cu recoltă de stuf și papură (ex: Delta Dunării).

Domeniul public maritim format din cordoane de nisip, faleze și țărmul Mării Negre.

Terenuri ocupate de case, vile, blocuri de locuit, curți private și garaje rezidențiale.

Terenuri ocupate de primării, sedii de ministere, instituții publice, clădiri de birouri corporate.

Spații pentru centre comerciale, supermarketuri, magazine, piețe agroalimentare, hoteluri, restaurante.

Fabrici, uzine, parcuri industriale, ateliere de producție, platforme grele de fabricație.

Hale de depozitare, silozuri de cereale, rezervoare de carburant, rampe de transbordare marfă.

Centrale termice, stații de filtrare și pompare apă, stații de epurare a apelor uzate, posturi trafo.

Creșe, grădinițe, școli gimnaziale, licee, campusuri universitare, muzee, teatre, biblioteci.

Spitale județene/municipale, clinici, dispensare, sanatorii, azile de bătrâni și centre de recuperare.

Biserici, catedrale, mănăstiri, case parohiale, capele și cimitire confesionale/comunale.

Stadioane, săli polivalente, bazine de înot, ștranduri, patinoare, parcuri tematice.

Terenuri ocupate de corpul autostrăzilor (A1..An), noduri rutiere și zone de protecție.

Căi rutiere principale de interes național și european aflate în administrarea CNAIR.

Drumuri de interes județean ce leagă reședințele de județ cu municipiile și orașele.

Căi de comunicație rutieră ce fac legătura între satele componente ale aceleiași comune.

Rețeaua stradală din interiorul localităților: bulevarde, străzi principale, secundare, alei, trotuare.

Drumuri de tarla de pământ sau pietruite utilizate pentru accesul utilajelor la parcele.

Drumuri amenajate în fondul forestier destinate transportului de lemn și pazei silvice.

Terasamente de cale ferată națională (ecartament 1435 mm), linii magistrale și de tranzit.

Zone complexe de manevră, triere a vagoanelor, depouri de locomotive și gări de călători.

Piste de decolare-aterizare betonate, căi de rulaj, platforme de îmbarcare și heliporturi.

Cheiuri betonate, bazine portuare, dane de încărcare-descărcare și platforme de stivuire containere.

Terenuri cu conținut ridicat de săruri toxice (solonceacuri, solonețuri) pe care nu se pot obține recolte.

Nisipuri continentale sau maritime mobile, nefixate de vegetație, supuse deflației eoliene.

Terenuri afectate de eroziune de adâncime gravă, prăbușiri de maluri și alunecări nestabilizate.

Aflorimente de rocă la zi, grohotișuri de pantă și terenuri pietroase fără strat vegetal fertil.

Excavații mari deschise pentru exploatarea pietrei, balastului, nisipului sau argilei, nerecultivate.

Depozite artificiale formate din roci sterile extrase din exploatările miniere de suprafață sau subterane.

Terenuri utilizate istoric ca rampe de gunoi municipale neecologizate sau depozite industriale.

Teren situat în interiorul perimetrului construibil aprobat prin PUG, destinat locuirii și dotărilor urbane.

Teren situat în afara vetrei localității, destinat producției agricole, silvice și hidrotehnice.

Baze militare, poligoane de tragere, cazărmi, unități penitenciare și culoar de frontieră de stat.

Teren situat în extravilan a cărui înstrăinare prin vânzare este condiționată de procedura preempțiunii la DAJ.

Terenuri incluse în Repertoriul Arheologic Național (RAN) ce necesită descărcare de sarcină arheologică.

Case individuale, duplexuri, vile, blocuri de locuințe colective, cămine de nefamiliști, reședințe de vacanță.

Sedii de autorități publice, bănci, școli, universități, teatre, muzee, spitale, clinici, hoteluri, centre comerciale.

Hale de producție, fabrici, uzine, ateliere industriale, depozite logistice, silozuri, centrale electrice/termice.

Garaje individuale, magazii, bucătării de vară, grajduri, hambare, pătule, cotețe, șoproane, dependințe casnice.

Numerotarea fiecărui corp de clădire de pe parcelă. C1 revine clădirii de bază, iar C2-Cn anexelor secundare.

Spațiu autonom cu carte funciară proprie dintr-o clădire condominiu: apartament, birou, spațiu comercial, boxă sau parcare acoperită.

Aria secțiunii orizontale a clădirii la nivelul solului, măsurată pe conturul exterior al pereților (amprenta la sol).

Suma ariilor tuturor nivelurilor clădirii măsurate pe conturul exterior al pereților (inclusiv subsoluri, demisoluri, etaje, mansarde).

Aria netă interioară a încăperilor locuinței fără grosimea pereților, stâlpilor sau nișelor de calorifer.

S (Subsol), D (Demisol), P (Parter), E1..En (Etaje curente), M (Mansardă locuibilă), Th (Etaj Tehnic/Uscătorie).

Pereți portanți sau de închidere realizați din cărămidă arsă, blocuri ceramice sau beton celular autoclavizat (BCA).

Clădiri cu stâlpi, grinzi, plăci sau diafragme din beton armat turnat monolit ori prefabricat.

Case din bârne rotunde, dulapi fasonați, osatură din lemn sau panouri prefabricate din lemn.

Hale pe cadre din oțel, profile laminate sau grinzi cu zăbrele, închise cu panouri sandwich.

Construcții vechi rurale cu pereți neportanți din cărămizi nearse din lut și paie.

Plan secant unic la nivel național, elipsoid Krasovski 1940. Pol central Q0: φ=46° N, λ=25° E. Coordonate translatate cu X=500.000m (Nord) și Y=500.000m (Est). Factor de scară în punctul central k0 = 0.99975.

Proiecție stereografică conformă pe plan secant utilizată în planurile istorice ale Municipiului București și Județului Ilfov. Pol central: Biserica Sf. Gheorghe Vechi.

Proiecție UTM (Fusele 34N și 35N), elipsoid GRS80. Utilizat conform Directivei INSPIRE pentru schimbul transfrontalier de date geospațiale.

Proiecție conformă pe fuse de 6 grade (fusele 4 și 5 pentru România), elipsoid Krasovski 1940, utilizată în hărțile topografice militare de bază.

Sistem elipsoidal de coordonate utilizat nativ de sateliții GNSS (Latitudine φ, Longitudine λ, Altitudine elipsoidală h).

Sistemul național de cote normale raportate la nivelul mediu al Mării Negre stabilit prin mira de nivelment din portul Constanța.

Eroarea maximă admisă la determinarea coordonatelor punctelor de contur ale imobilelor situate în intravilan prin metode GNSS sau stații totale.

Eroarea maximă admisă la determinarea coordonatelor punctelor de contur ale imobilelor situate în extravilan.

Diferența de suprafață de până la ±2% între măsurătoarea nouă și actul de proprietate din intravilan se înscrie direct pe baza documentației tehnice recepționate.

Diferența de suprafață de până la ±5% între măsurătoarea nouă și actul de proprietate din extravilan se rectifică direct fără acord notarial adițional.

Atribuirea primului număr cadastral și deschiderea cărții funciare pentru un imobil neînscris, pe baza titlurilor vechi sau a actelor de proprietate.

Împărțirea unui imobil înregistrat în două sau mai multe loturi independente cu numere cadastrale noi. Necesită act autentic notarial de dezlipire.

Unirea a două sau mai multe parcele limitrofe într-un singur corp de proprietate cu număr cadastral distinct.

Înscrierea unei clădiri nou construite pe baza autorizației de construire, a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor și a certificatului de atestare a edificării.

Ștergerea din cartea funciară a construcțiilor demolate pe baza autorizației de desființare și a adeverinței eliberate de primărie.

Schimbarea traseului liniei de graniță dintre două imobile vecine pe baza procesului-verbal de vecinătate asumat de ambele părți.

Actualizarea suprafeței înscrise în CF dacă la o nouă măsurătoare rezultă o arie diferită în limita toleranțelor legale sau prin declarație autentică.

Mutarea coordonatelor grafice ale parcelei în baza de date eTerra dacă a fost introdusă cu erori de rototranslație din măsurători vechi.

Desprinderea spațiilor dintr-un bloc în unități individuale independente (apartamente, boxe) și deschiderea cărților funciare colective.

Împărțirea unui apartament mare în două garsoniere sau comasarea a două apartamente vecine într-un singur spațiu locuibil.

Înscrierea sarcinii reale asupra fondului aservit în favoarea fondului dominant (servitute de trecere cu pasul sau auto, canalizare, cablu electric).

Înscrierea sau ștergerea din Partea a III-a a Cărții Funciare a ipotecilor bancare, litigiilor de vecinătate sau promisiunilor bilaterale de vânzare.

Cererea tipizată oficială adresată Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (BCPI) prin care se solicită serviciul cadastral și intabularea.

Declarația semnată de proprietar prin care confirmă că a indicat persoanei autorizate limitele reale ale imobilului la măsurătoarea în teren.

Raportul tehnic întocmit și semnat electronic de persoana autorizată: descrierea zonei, instrumente GNSS folosite, metode de calcul și situație juridică.

Planul tehnic central la scara 1:500, 1:1000 sau 1:2000 ce conține parcela, construcțiile, vecinii, tabelul de coordonate Stereo 70 și suprafețele.

Schița tehnică interioară a apartamentului la scara 1:100, indicând încăperile, cotele, suprafața utilă (Su) și balcoanele/logiile.

Tabelul matematic generat pe baza coordonatelor Stereo 70 cu calculul suprafeței poligonale și al distanțelor dintre puncte D(i, i+1).

Act semnat la fața locului de proprietar și toți vecinii limitrofi pentru recunoașterea hotarelor în caz de rectificare de limită.

Structura standardizată XML ce conține datele textuale, coordonatele și relațiile topologice încărcate direct în baza de date națională eTerra.

Terenul format din una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar, identificat printr-un număr cadastral unic.

Suprapunerea reală = conflict fizic de limite pe teren. Suprapunerea virtuală = eroare grafică în baza digitală eTerra cauzată de măsurători vechi necorelate.

Tarla = diviziune cadastrală delimitată de detalii naturale/drumuri. Parcelă = suprafață de teren continuă având aceeași categorie de folosință.

Planul cadastral reprezintă limitele juridice de proprietate și numerele cadastrale. Planul topografic reprezintă relieful (curbe de nivel) și detaliile fizice ale terenului.

Numărul cadastral este identificatorul numeric unic național acordat de eTerra. Numărul topografic este numărul istoric de identificare din vechile cărți funciare din Transilvania/Banat.

În 2014, Ordinul 700 a abrogat vechiul Ordin 634/2006, eliminând cele două etape separate și instituind fluxul unificat (aviz tehnic + intabulare concomitentă).

Modificarea Ordinului 700 prin care s-a introdus obligativitatea semnăturii electronice calificate și transmiterea dosarelor exclusiv în format digital prin portalul eTerra.

Eliminarea necesității acordurilor autentice notariale pentru diferențe de contur în limita preciziilor aparatelor GNSS moderne.

Regimul istoric de publicitate imobiliară bazat pe numere topografice, corpuri de avere și cărți funciare de model austriac/ungar, înlocuit treptat prin cadastrul general Legea 7/1996.

Sistemul de evidență personală pe numele proprietarilor (nu pe imobil) din Muntenia, Moldova și Oltenia, complet înlocuit de cartea funciară reală.